Calul a evoluat de acum 60 de milioane de ani, consideră cercetătorii. Conform fosilelor descoperite în sudul Americii de Nord, cel mai timpuriu predecesor al cailor de azi a fost un patruped de mărimea unui câine. Calul s-a adaptat fără dificultate la climatul și habitatele aflate în schimbare (www.desprecai.eu)
Până când omul și-a dat seama cât de utili ar putea fii caii in viața lor îi alungau sau îi goneau in locuri de unde nu puteau scăpa și îi băteau până la moarte (erau vânați, altfel spus).
Mai apoi, umanoizii, au înțeles utilitatea cailor și au început să-i domesticească pentru carne, pentru piei, pentru lapte și, mai târziu, pentru transport, pentru călărit, la tras sania; și mai târziu - după inventarea roții (in jurul anului 3500 i.e.n., in Mesopotamia) - i-au înhămat la care, la trăsuri și tot așa. Bineînțeles, caii au ajuns și pe câmpurile de luptă, pentru că oamenilor, de când sunt ei, le place să se bată, să se războiască, să ucidă doar pentru că pot.
De-a lungul timpului, calul a câștigat tot mai mult respect și valoare și a fost dorit ca animal de povară sau pentru hergheliile imperiale.
Cândva, erau o necesitate, fiind folosiți in transport, in război, in agricultură (caii grei) și alte activități - dar și pentru carne.
E interesantă geneza calului, dar mă interesează doar in linii generale cum a evoluat acest animal minunat. Îmi plac mult (și) caii însă am avut rare interacțiuni cu ei.
Caii au cei mai mari ochi dintre toate animalele terestre - am aflat de curând. Și dacă tot am aflat, am găsit și două poze cu reflexii in ochii unor cai, imagini potrivite pentru jocul Reflexii in oglinda, inițiat de SoriN și găzduit azi de Carmen pe blogul Între vis și realitate:
sursa foto: https://pixabay.com/users/pxel_photographer-17831348/
sursa foto: https://pixabay.com/users/anrita1705-11109462/
Datorită faptului că are ochii plasați în părțile laterale ale capului, calul e capabil să vadă la 360 de grade simultan.
Calul poate vedea noaptea mult mai bine decât oamenii, dar ochii lor se adaptează de la lumină la întuneric și invers într-un interval de timp mai lung decât ochii oamenilor.
E considerat un animal nobil și inteligent și apare în miturile celor mai multe popoare, simbolizând curajul, viteza, grația, focul și cerul.
Calul este darul lui Dumnezeu pentru omenire, spune un proverb arab. La cât de important s-a dovedit acest animal pentru oameni poate fi considerat astfel.
(...) - Calul nu știe că e cal. - Ei și? Nu văd ce-a câștigat omul știind că e om. (Emil Cioran, Caiete III. 1962-1972, Editura Humanitas, București, 2010; traducători: Vlad Russo, Emanoil Marcu)
